Moștenire din România cât locuiești în Germania

Dacă locuiești în Germania și moștenești bani, un apartament sau un teren din România, răspunsul scurt este acesta: în majoritatea cazurilor datorezi Erbschaftsteuer (impozitul german pe moștenire) statului german pentru întreaga moștenire, indiferent unde se află bunurile în lume. România nu are un impozit clasic pe moștenire care să compenseze acest lucru, iar între cele două țări nu există un acord care să reglementeze special dubla impunere la succesiuni. Asta înseamnă că mulți români din diaspora sunt surprinși de o factură fiscală la care nu se așteptau.

În acest ghid explicăm, pas cu pas și fără jargon, cine plătește, cât, ce trebuie declarat și în ce termen, plus greșelile care costă cel mai mult.

Notă importantă: acest articol oferă informații generale, valabile la nivelul lunii august 2026. Nu înlocuiește o consultanță fiscală personalizată. Pentru sume mari sau situații complexe (mai mulți moștenitori, bunuri în ambele țări, testamente), recomandăm discuția cu un consultant fiscal specializat în situații transfrontaliere.

De ce contează unde locuiești, nu doar de unde vine moștenirea

Legea germană nu se uită la țara de origine a banilor sau a casei. Se uită la reședința fiscală a persoanelor implicate. Conform § 2 din Erbschaftsteuer- und Schenkungsteuergesetz (ErbStG), Germania aplică unbeschränkte Steuerpflicht (obligație fiscală nelimitată) atunci când fie persoana decedată, fie moștenitorul are domiciliu (Wohnsitz) sau reședință obișnuită (gewöhnlicher Aufenthalt) în Germania în momentul decesului.

Practic, dacă tu locuiești în Germania și primești o moștenire din România, chiar dacă persoana decedată a locuit toată viața în România și toate bunurile sunt acolo, Finanzamt-ul german consideră că ai obligație fiscală pentru întreaga valoare a moștenirii, nu doar pentru partea legată de Germania. Faptul că ești încă cetățean român sau că nu ai naturalizare germană nu schimbă nimic — contează unde locuiești efectiv, nu pașaportul.

Acest principiu e valabil și invers: dacă tu locuiești în România, dar cel care a decedat locuia în Germania, moștenirea intră tot sub incidența legii germane. Situația e diferită dacă ai plecat definitiv din Germania și ți-ai făcut Abmeldung înainte de deces — dar chiar și atunci pot exista reguli de extindere a obligației fiscale pentru o perioadă, motiv în plus să verifici individual situația ta.

Cât impozit plătești: praguri de scutire (Freibeträge) 2026

Nu tot ce moștenești este impozitat. Legea germană prevede praguri de scutire personale (§ 16 ErbStG), calculate în funcție de gradul de rudenie cu persoana decedată. Sub acest prag nu plătești niciun ban.

Aceste praguri sunt neschimbate din 2009, deci nu au fost majorate în 2026, deși inflația le-a erodat valoarea reală în timp.

Peste prag, suma rămasă se impozitează progresiv, între 7% și 50%, în funcție de valoare și de clasa de impozitare (Steuerklasse I, II sau III). Clasa I include soț/soție, copii, nepoți, părinți și bunici. Clasa III, cu cotele cele mai mari, include practic pe oricine nu are o rudenie apropiată — inclusiv, de exemplu, un concubin necăsătorit.

Exemplu concret: Un fiu care locuiește în Germania moștenește de la mama sa din România un apartament și niște economii, în valoare totală de 550.000 €. Din această sumă, 400.000 € sunt scutiți (Freibetrag pentru copii). Rămân 150.000 € impozabili, cotă aplicabilă în jur de 11% pentru clasa I, deci aproximativ 16.500 € impozit datorat în Germania.

Cum interacționează legea română cu cea germană

Aici apare cea mai mare confuzie printre români. Mulți cred că, pentru că "au plătit deja taxe la notar în România", nu mai datorează nimic în Germania. Nu este așa, și motivul e simplu: România nu are, practic, un impozit clasic pe moștenire, comparabil cu Erbschaftsteuer german.

Ce există în România, conform Codului fiscal:

• dacă succesiunea se dezbate și se finalizează la notar în maximum 2 ani de la deces, moștenitorii nu datorează niciun impozit către statul român, indiferent de valoarea bunurilor;
• dacă termenul de 2 ani este depășit, se datorează un impozit de doar 1%, aplicat exclusiv asupra bunurilor imobile (nu și asupra conturilor bancare, acțiunilor sau altor bunuri mobile);
• separat, se plătesc onorariul notarial și taxa de intabulare, care sunt costuri administrative, nu impozite propriu-zise.

Acest 1% ocazional nu este considerat, în multe situații, un impozit "echivalent" cu Erbschaftsteuer în sensul legii germane, tocmai pentru că se aplică rar (doar peste 2 ani) și doar pe imobile. Practic, în cele mai multe cazuri, moștenitorul nu plătește nimic sau plătește foarte puțin în România, dar datorează integral impozitul german pe toată valoarea moștenirii.

Nu există un acord de evitare a dublei impuneri pentru moșteniri

România și Germania au încheiat o convenție pentru evitarea dublei impuneri, dar aceasta acoperă impozitul pe venit și pe capital, nu și impozitul pe moștenire. Nu există un tratat separat, dedicat succesiunilor, între cele două state. Asta înseamnă că, teoretic, riști o dublă impunere: puțin în România (dacă depășești termenul de 2 ani) și integral în Germania.

Singura plasă de siguranță este § 21 ErbStG, care permite, la cerere, deducerea impozitului plătit efectiv în străinătate din impozitul german, dar numai dacă:

• impozitul străin este comparabil ca natură cu Erbschaftsteuer german;
• a fost stabilit și plătit efectiv, cu documente doveditoare (eventual traduse);
• impozitul german pentru bunurile din străinătate a apărut în maximum 5 ani de la nașterea obligației fiscale străine.

Deoarece impozitul românesc de 1% este condiționat și limitat la imobile, deducerea acestuia în Germania este posibilă doar dacă ai plătit-o efectiv și poți face dovada, iar Finanzamt-ul acceptă echivalența. În practică, mulți moștenitori nu au nimic de dedus, pur și simplu pentru că nu au plătit nimic în România (au finalizat succesiunea în termen de 2 ani).

Ce trebuie să declari la Finanzamt și în ce termen

Aici e punctul unde cei mai mulți români greșesc: cred că, dacă bunurile sunt în România, Finanzamt-ul german "nu are cum să afle". Nu este o strategie sigură, iar legea prevede obligații clare.

Conform § 30 ErbStG, ai obligația de a anunța (Anzeigepflicht) Finanzamt-ul competent în termen de 3 luni de la momentul în care ai luat cunoștință de moștenire, chiar dacă nu ai încă toate actele finalizate sau nu știi valoarea exactă. Anunțul inițial poate fi simplu, nu trebuie să fie o declarație fiscală completă, dar termenul de 3 luni este ferm.

Pașii tipici, pe scurt:

1. Anunți Finanzamt-ul în maximum 3 luni de la decesul persoanei sau de la momentul în care afli despre moștenire.
2. Aduni documentele din România: certificatul de moștenitor, evaluarea bunurilor (imobile, conturi, acțiuni), eventuale acte de proprietate.
3. Finanzamt-ul îți cere o declarație de succesiune (Erbschaftsteuererklärung) dacă valoarea depășește pragul de scutire sau dacă există suspiciunea că îl depășește.
4. Depui declarația, de obicei cu ajutorul unui consultant fiscal, pentru a evalua corect bunurile și a aplica toate deducerile legale.
5. Primești Steuerbescheid-ul (decizia de impunere). Dacă nu ești de acord cu calculul, poți contesta decizia, la fel cum poți contesta orice Steuerbescheid emis de Finanzamt.

Nedeclararea la timp poate fi tratată drept evaziune fiscală (Steuerhinterziehung), cu consecințe mult mai grave decât plata impozitului în sine.

Cazuri practice care apar des în diaspora română

Moștenești un apartament din România, dar nu-l vinzi. Impozitul german se calculează totuși pe valoarea de piață a imobilului, stabilită printr-o evaluare. Faptul că nu ai lichidități imediat nu te scutește de obligația de plată, de aceea mulți moștenitori aleg să vândă o parte din bunuri pentru a acoperi impozitul.

Ai mai mulți frați moștenitori, unii în România, alții în Germania. Fiecare moștenitor este tratat individual, cu propriul prag de scutire și propria obligație fiscală, în funcție de reședința proprie, nu de reședința celorlalți frați sau a defunctului.

Ai primit deja bani prin donație de la părinți, înainte de deces. Donațiile din ultimii 10 ani se adaugă la moștenire pentru calculul pragului de scutire (§ 14 ErbStG). Dacă părintele ți-a dat deja, spre exemplu, 200.000 € cu 5 ani înainte să decedeze, îți mai rămân doar 200.000 € din pragul de 400.000 € pentru moștenirea propriu-zisă.

Ești căsătorit cu un neamț și moștenești de la părinții tăi din România. Situația ta nu se schimbă, deoarece pragurile și regulile se aplică ție ca persoană fizică cu reședință în Germania, indiferent de starea civilă a partenerului.

Cum reduci legal impozitul

• Planifică din timp, cât persoana în cauză este încă în viață. Donațiile eșalonate la fiecare 10 ani permit reutilizarea pragului de scutire.
• Verifică dacă se aplică scutirea pentru locuința de familie (Familienheim), valabilă în anumite condiții pentru soț/soție sau copii care locuiesc efectiv în imobilul moștenit.
• Documentează riguros orice impozit plătit în România, ca să poți solicita deducerea prin § 21 ErbStG dacă e cazul.
• Nu depăși termenul de 2 ani pentru finalizarea succesiunii în România, ca să eviți impozitul suplimentar de 1% de acolo — un cost mic, dar inutil dacă poate fi evitat.
• Cere sfat înainte, nu după ce ai primit Steuerbescheid-ul. Multe deduceri și scutiri trebuie solicitate explicit, nu se aplică automat.

Dacă ești deja în proces de completare a declarației fiscale anuale în Germania și vrei să vezi și alte sume pe care le poți recupera, poți verifica gratuit cât îți datorează Finanzamt cu un calculator simplu, iar pentru situații de venit obținut din România cât ești rezident fiscal german, merită să știi și cum funcționează dubla impozitare pentru veniturile obținute din România.

Dacă ai primit recent cetățenia germană și te întrebi dacă asta schimbă ceva la o eventuală moștenire viitoare, răspunsul scurt este nu foarte mult — ce se schimbă efectiv la taxe odată cu naturalizarea ține mai degrabă de reședință decât de cetățenie. Iar dacă discuția despre moștenire vine la pachet și cu întrebări legate de pensia acumulată în ambele țări, avem și un ghid separat despre cum se calculează pensia România-Germania și Rentenpunkte.

Dincolo de latura pur fiscală, dacă vrei să depui corect și rapid orice declarație legată de venituri sau de o eventuală obligație fiscală din Germania, poți face asta direct din aplicația Fluence - singur, SOLO, sau cu ajutorul unui consultant care te ghidează pas cu pas, inclusiv atunci când situația ta implică venituri sau bunuri din România.

Întrebări frecvente

Trebuie să plătesc impozit în Germania dacă moștenesc bani dintr-un cont bancar din România? Da, dacă locuiești în Germania și suma depășește pragul tău de scutire personal (de exemplu 400.000 € pentru copii). Contul bancar intră în masa succesorală impozabilă, la fel ca orice alt bun, indiferent că se află fizic în România.

Ce se întâmplă dacă nu declar moștenirea la Finanzamt? Riști să fii tratat ca și cum ai fi ascuns intenționat venituri, adică evaziune fiscală. Termenul legal de anunțare este de 3 luni de la data la care ai aflat despre moștenire, indiferent dacă ai finalizat sau nu actele în România.

Plătesc impozit și în România, și în Germania pentru aceeași moștenire? Posibil parțial. România nu are un impozit clasic pe moștenire, ci doar 1% pe imobile dacă succesiunea depășește 2 ani. Germania impozitează integral, dar poți cere deducerea sumei plătite efectiv în România, dacă îndeplinești condițiile din § 21 ErbStG.

Contează dacă am doar cetățenie română, nu și germană? Nu, cetățenia nu este criteriul relevant. Contează unde ai domiciliul sau reședința obișnuită în momentul decesului persoanei care lasă moștenirea.

Cât timp am la dispoziție să anunț Finanzamt-ul despre o moștenire? Trei luni de la momentul în care afli despre moștenire, conform § 30 ErbStG. Anunțul inițial nu trebuie să fie complet, dar trebuie făcut la timp.

Se impozitează și moștenirea unei case pe care nu o vând? Da. Impozitul se calculează pe valoarea de piață stabilită printr-o evaluare, indiferent dacă vinzi imobilul sau îl păstrezi.

Dacă am plecat din Germania înainte de deces, mai plătesc Erbschaftsteuer? Depinde de momentul plecării și de reședința fiscală a celorlalte părți implicate. Dacă atât tu, cât și persoana decedată nu mai aveați reședință în Germania, în principiu nu se aplică obligația fiscală nelimitată germană, dar există excepții pentru cazurile recente de relocare.

Ce se întâmplă dacă mai mulți frați moștenesc împreună, unii în Germania, alții în România? Fiecare moștenitor este impozitat individual, în funcție de propria reședință și de propriul prag de scutire, indiferent unde locuiesc ceilalți moștenitori.

Surse oficiale

• Erbschaftsteuer- und Schenkungsteuergesetz (ErbStG), § 2, § 14, § 16, § 21, § 30 — Bundesministerium der Justiz, gesetze-im-internet.de — https://www.gesetze-im-internet.de/erbstg_1974/
• Convenția între România și Republica Federală Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital — Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) — https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Contribuabili/Alte_informatii/Germania.htm
• Codul fiscal al României, art. 111 — impozitul pe transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal — Portal Legislativ — https://legislatie.just.ro/
• Bundeszentralamt für Steuern — informații despre acordurile de evitare a dublei impuneri încheiate de Germania — https://www.bzst.de/